Să te pierzi în mireasma de vis,
Să visezi la cerul deschis,
Să plângi cu lacrimi-muguri de ploaie,
Să vezi copacul ce lin se îndoaie
Sub greutatea albă de nea.
Să te pierzi în firea ta.
Să fugi, să lași în urmă
Trupul impasibil de humă.
Să te pierzi, să alergi disperat,
Să stai la umbră culcat,
Visând la iubire și noroc.
Tu nu ești vesel deloc,
și ești trist, nervos, nebunatic,
Să te pierzi în amurg primăvăratic,
Să te topești aievea în vise senine,
Să vrei să te pierzi în mine...
11.03.1996
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu